Joel Smets, team manager KTM MXGP, în exclusivitate pentru Apex Motorsport News: „România ar fi oricând binevenită în calendarul MXGP”

• Joel, ai fost anunțat acum câteva zile ca noul manager al echipei KTM, acolo unde l-ai înlocuit pe Harry Norton. Cum ai primit această veste?

Știam desigur că se va întâmpla ceva în acest sens. Ceea ce ce ar trebui să spun, întâi de toate, ceva ce este foarte important în toată această poveste, este faptul că atunci când am revenit la KTM, nu am avut această ambiție de a fi managerul echipei. Pentru mine, cel mai important lucru, este să mă bucur de ceea ce fac și să nu stau toată ziua la birou. Am vrut să am un job unde să fiu mereu alături de piloți, acolo unde puteam să le împărtășesc acestora din experiența mea. Nu sunt un om care sa stea toata ziua la birou.

În prima mea întâlnire cu Pit Beirer, de acum zece ani, i-am spus: „Pit, dacă vrei să locuiesc în Austria și să fiu la birou, nu pot accepta”. Am vrut să rămân în Belgia, alături de familia mea și  să colaborez cu piloțîi pe pistă. Nu m-a interesat neapărat care este titlul jobului meu, ci m-a interesat să lucrez în principal cu piloții. Pentru mine nu a fost nici un fel de ambiție personală, ca, în doi, trei, cinci ani să ajung team manager sau orice funcție de acest fel.  I-am spus că voi fi disponibil pentru orice rol e nevoie în cadrul structurii noastre, pentru a face echipa mai competitivă.

Atunci când Tony Cairoli s-a retras, echipa a vrut să-l facă team manager, dar acest lucru a fost foarte complicat, deoarece el locuia în Italia, echipa are sediul în Austria, iar eu lucrăm cu piloțîi în Belgia. Tony nu a avut așa mult contact cu echipa și cu piloții, nu a fost cea mai bună soluție. 

• S-a întâmplat în 2023?

Da, da, în 2023. În 2022, Tony a mai participat la câteva întreceri.

• Să înțeleg că Harry a fost doar manager interimar?

Nu. Când am discutat despre structura echipei pentru 2024, poate că e mai bine pentru echipă să avem un manager care locuiește în Austria și are legături strânse cu compania. Harry era responsabilul tehnic încă din 2023. Noi am crezut că el este opțiunea mai bună, tocmai pentru că locuia în Austria. Din nefericire, problema era dată de faptul că suntem o echipa cu patru piloți. Să țîi în frâu o asemenea structura, cu patru piloți, să organizezi totul din punct de vedere tehnic, a fost foarte mult de lucru și a fost mult prea mult pentru Harry. Pentru patru piloți, ar mai fi fost nevoie de un om în plus, nu s-a putut organiza totul că la carte. 

Prin urmare, am luat decizia să trecem de la patru piloți la trei. Dacă am fi rămas cu patru piloți, nu m-ar fi interesat să devin team manager deoarece ar fi fost nevoie de mai multă lume pentru a organiza lucrurile.După ce am discutat și am ajuns la un acord, am transmis echipei că voi dori să rămân în continuare în Belgia. Sigur, e mai multă muncă administrativă și sunt mai multe responsabilități, însă, în continuare, cea mai importantă parte a jobului meu ar fi rămas partea sportivă, acolo unde, aș fi rămas alături de sportivi, la antrenamente, pe pistă. În continuare, aceasta rămâne activitatea mea principală. 

Am un asistent tehnic foarte valoros, Stephen Simpson, fratele lui Shaun. El va fi mâna mea dreaptă pe partea tehnică. Cu siguranță, toate deciziile le vom analiza și lua împreună. Aceasta este în linii mari, povestea numirii mele în funcția de team manager.

E o poveste foarte, foarte complexă. După cum bine ai spus, 2024 nu a fost cel mai bun sezon cu puțînță. Jeffrey Herlings a ratat adjudecarea titlului mondial la MXGP, după un duel foarte aprig cu Jorge Prado și Tim Gajser. Din nefericire, nici Andrea Adamo nu și-a aparat titlul mondial la MX2. Chiar și așa, au existat câteva momente de strălucire grație victoriilor de etapă adjudecată de Liam Everts și Sacha Coenen. Cum ai descrie performanțele realizate de KTM în acest an?

Ai spus bine. Așa cum ai menționat, Liam și Sacha și-au arătat potențialul, însă, din nefericire, au fost prea multe suișuri și coborâșuri. Că să rămân la MX2, Andrea a suferit mult atunci când am trecut de la vechea motocicletă la cea nouă, care a avut modificări la suspensii și furca față. Nu a reușit să se adapteze și cu siguranță a fost un sezon slab pentru el, însă vrem să revenim împreună acolo sus în 2025.

Cât despre Jeffrey, el a ratat majoritatea sezonului trecut. Când a început sezonul în Argentina, avea puțîn antrenament. Sigur, a fost doar al treilea în campionat, dacă te uiți doar la cifre, am avut un sezon slab, dar sunt genul de om care văd lucrurile în ansamblu și iau lucrurile pozitive din acest sezon. Vom invăța din lucrurile bune din 2024, vom învață din greșelile comise și mergem mai departe.

Ca să folosesc motto-ul companiei noastre, Jeffrey Herlings nu a fost pregătit să concureze atunci când a început sezonul. El a trebuit să recupereze, iar la jumătatea sezonului era deja acolo. Atunci când s-a apropiat, a avut și neșansa cu abandonul tehnic din Portugalia atunci când conducea cursa. Nu vreau să dau vina pe cineva anume, nu am avut cel mai bun sezon, nu am câștigat nici un titlu. Jeffrey a câștigat niște grand prixuri, după cum bine ai menționat, Liam și Sacha au castigat niște GP-uri. Nu vreau să zic că a fost un sezon slab, hai să zicem că a fost un an mediocru.

• Care au fost cele mai bune  momente din 2024?

Victoriile sunt cu siguranță mereu binevenite, în special, cele două victorii consecutive ale lui Sacha. În Letonia, acolo unde a câștigat primul sau grand prix, în interviul de după cursă, i-a zis reporteritei că a fost un weekend slab și că a mers destul de slab. Bucuria a fost imensă, iar la a doua victorie, el nu a fost la fel de bun, însă și-a adjudecat victoria de grand prix. Noi eram foarte bucuroși pentru succes, însă el era foarte dezamăgit.

Un alt moment important a fost reprezentat de victoriile lui Liam. În cazul său, nu au fost primele victorii din carieră, așa că surpriza a fost mai mică.  Însă, adevăratul masterclass a fost dat de Jeffrey Herlings, la Lommel.

Într-adevăr, o victorie monumentală, dacă mă întrebi pe mine, a fost una dintre cele mai magnifice victorii din toate timpurile. 

L-a învins pe Jorge Prado, care e un pilot foarte bun pe circuitele cu traseu de nisip. Nu e ca și cum ai fi învins vreun alt pilot care nu a mai participat anterior pe un traseu nisipos. Știam însă că Jeffrey poate face asta. Nu-mi amintesc acum anul, dar la Lierop, le-a dat un tur aproape tuturor. Dacă nu mă înșel, Jeremy van Horebeek a fost singurul care a fost în același tur cu Jeffrey. Știam că poate fi foarte rapid pe un traseu nisipos, însă, curse, precum cea de la Lommel te lasă cu gură căscată. Acestea au fost highlighturile mele, primele două victorii din carieră pentru Sacha și victoria de la Lommel a lui Jeffrey.

Cu siguranță, pentru mine, ca jurnalist moto, victoria lui Jeffrey a fost extraordinară, mai ales că am văzut în jur de 25-30 de sezoane de motocross până acum. A fost un triumf extraordinar. Ai vorbit despre câțiva dintre piloțîi cu care ai interacționat de-a lungul anilor. Ai vorbit despre Jorge Prado, ai vorbit despre Jeffrey Herlings. Ai lucrat împreună cu aceștia. Înainte să devii managerul echipei, ai fost rider coach pentru mulți dintre piloții KTM. Ai lucrat alături de nume precum Tom Vialle, Pauls Jonas, Jorge Prado, Andrea Adamo și firește, cu Jeffrey Herlings. Următoarea mea întrebare ar putea părea controversată. Pe cine consideri că fiind cel mai talentat dintre aceștia?

Desigur, nu e ușor. Dacă vorbim pe partea tehnică, Jorge Prado este vârful. Feelingul pe care îl are atunci când e pe motocicletă, cum poate să devină una cu motocicleta, e peste Tom Vialle și Jeffrey Herlings sau chiar Tim Gajser, ca să menționez și un pilot cu care nu am lucrat. Sigur, nu putem nume legendare precum Antonio Cairoli sau Ștefan Everts, însă, la nivel tehnic, Jorge Prado e foarte sus, la același nivel, cu nume precum Jean Michel Bayle.

• Care a fost de asemenea foarte bun și la motociclism viteză.

Exact. Pe partea mentală, îl admir foarte mult pe Tom Vialle. Avea un psihic foarte puternic, a rămas mereu încrezător și aata a făcut diferența dintre el și Jago Geerts, când se duelau la titlul MX2. Din punct de vedere al vitezei pure, Jago a fost deseori mai rapid, trebuie să fiu corect, însă Tom și-a păstrat mereu încrederea în forțele proprii pe tot parcursul unui sezon, iar acest lucru a distrus șansele lui Jago la titlu. Îmi pare rău să zic asta, pentru că Jago locuiește la zece minute de mine. Prin urmare, Prado din punct de vedere tehnic, Vialle, din punct vedere mental. Cât despre partea fizică, Jeffrey Herlings. Cred că are două perechi de plămâni. Îmi pare rău, dar am ținut să menționez trei piloți.

• Nici o problema. Ai vorbit foarte laudativ la adresa celor trei piloți cu care ai colaborat de-a lungul anilor, însă, la rândul tău, ai 57 de victorii de grand prix și cinci titluri mondiale și pe ultimele două le-ai adjudecat alături de KTM. Acum că eșți team managerul echipei, ce calități trebuie să aibă un pilot ca să între în vederile tale?

Pilotul trebuie să aibă un mix foarte bun ale calităților de care ți-am menționat adineaori. Nu trebuie să fie neapărat la fel de bine proporționat fizic cum e Jeffrey, dar trebuie să fie bun pe partea fizică, nu trebuie să fie la fel de bun ca Jorge Prado pe partea tehnică, dar trebuie să fie totuși destul de bun. La fel și cu partea mentală, nu trebuie să fie la fel de bun precum Tom Vialle, dar trebuie să fie, la fel, foarte bun. Când cauți acel pilot, te uiți la acel pilot care are amestecul perfect. 

Nu doar din postura de team manager, dar pentru KTM, încercăm să ne uităm la piloți încă de când sunt la clasele mici ale juniorilor. Cu siguranță, toți constructorii fac la fel. Tom Vialle e un exemplu bun. În campionatul european, el nu era neapărat în top, dar încă de acolo, am sesizat că are un potențial fantastic. 

Cred că eu însumi sunt un exemplu foarte bun. Ca pilot, nu am fost cel mai tehnic, poate nu am fost cel mai bine pregătit fizic și poate nu am avut cel mai bun mental dintre concurenți. Însă media celor trei calități, m-a făcut să fiu puternic. Prin urmare, astea sunt calitățile pe care le caut, la rândul meu, la un pilot.

• Acum că s-a încheiat sezonul și ai devenit noul team manager, ne-ai putea spune câte ceva despre piloțîi care vor concura pentru echipa KTM în 2025. Cine sunt aceștia?

Primul pilot rămâne Jeffrey Herlings, la clasa MXGP, iar la MX2, vom merge cu Andrea Adamo și Marc Antoine Rossi, care are doar 18 ani. 

• Care sunt obiectivele pentru anul viitor? Bănuiesc că adjudecarea unui titlu mondial?

Da. Cu un tip precum Jeffrey, nu putem să ne propunem doar un top trei. Cu un pilot precum Jeffrey, trebuie să fim oneșți și ambițioși și să ne propunem titlul. Cu un tip precum Andrea Adamo, el a fost campion mondial în trecut, iar țelul nostru e să-l readucem în lupta pentru victorii și titlul mondial. Cât despre Marc Antoine Rossi, el revine după o ruptură a ligamentului anterior încrucișat suferită la Teutschental. Cu el, nu ne propunem să luăm titlul anul viitor, trebuie să fim realiști. Cu Marc Antoine, ne propunem să își revină la forma de dinaintea accidentării și cine știe, poate chiar să-i aducem primul podium din carieră. Apoi, rămâne de văzut, poate  chiar va câștiga un grand prix. E important ca cu acești piloți tineri să luăm lucrurile pas cu pas.

Mi-aș dori că în continuare să te duc pe un drum al amintirilor tale din trecut. Așa cum știm, ai legături foarte strânse cu KTM de foarte multă vreme. Ai început colaborarea oficială în 2000, an în care ai câștigat titlul mondial la clasa 500 cmc, iar ulterior, în 2003, ai luat titlul mondial, tot alături de KTM, la clasa 650 cmc. Care au fost cele mai frumoase amintiri ale tale, din postura de pilot KTM, Joel?

Sunt foarte multe amintiri foarte plăcute. Motocicleta mea din 2000 a fost una excepțională. Într-adevăr, doar din 2000 am fost oficial pilot KTM, însă din 93-94, am avut contract cu Husaberg, o echipa care era deținută de KTM. La Husaberg, am adunat o mâna de oameni și am avut foarte multă libertate, însă era o companie mică.

La acel moment, Husaberg era încă în Suedia, nu era în Austria. Dat fiind faptul că Husaberg era un constructor mic, în 1999 am avut mari probleme cu motocicletă. Au încercat să aducă upgradeuri, motocicletă era foarte rapidă, dar nu era fiabilă. Am avut multe abandonuri și probleme tehnice cu motocicleta. În timpul acelui sezon, mi-am pierdut încrederea și am făcut un pas gigantic, de la o echipa mică la o echipa de uzină, cu o motocicletă foarte bună. Pentru mine, a fost pentru prima dată în carieră când am fost alături de o structura atât de profesionistă. Aș spune că pasul făcut de la Husaberg la KTM este momentul în care m-am îndrăgostit de KTM.  Trebuie să recunosc că acum, după atâția ani, îmi curge puțîn sânge portocaliu prin vene. De acolo, a început relația mea cu KTM, unele dintre cele mai bune curse le-am avut în 2000. 

Cireașa de pe tort pentru mine a fost faptul că am luat titlul în primul an alături de KTM, iar ceea ce face că acest moment să fie cu totul și cu totul special este faptul că am luat titlul la Namur, în Belgia mea natală. 

• Și ai fost numit și Sportivul Anului în Belgia.

Da, da. În 2000, cel mai bun sezon al carierei, chiar în primul an alături de KTM. Dacă mă întreabă oricine, ce amintire mă leagă cel mai mult de KTM, a fost primul an. 

• Pe parcursul carierei tale, ai avut o rivalitate foarte intensă și legendara cu Ștefan Everts. Ai lucrat cu Liam, cu fiul lui. Cum a fost să lucrezi cu fiul celui mai mare rival din cariera ta?

Din fericire, am o relație bună cu Stefan. Într-adevăr, pe pistă am fost rivali, dar în afara pistei, am avut mereu respect reciproc și așa ar trebui să fie. Nu trebuie să te gândeșți că eșți singurul rege al rock n rollului. Să lucrez cu Liam nu a fost ușor.  Nu a fost facil, nu datorită mie, dar cred că pentru Liam este foarte dificil. El îl are pe tatăl lui, cel mai titrat pilot din istoria campionatului mondial de motocros, care este idolul său. Pentru el, e puțîn dificil să accepte sfaturi de la mine. 

Abordarea mea față de Liam a fost foarte simplă. I-am zis „Liam, știu situația ta. Nu îl doar pe tatăl tău, ci și pe bunicul tău (n.r Harry Everts)”. S-a acumulat multă experiență.

• Și bănuiesc că și multă presiune.

Da, despre asta vorbeam cu el. I-am zis „Nu te îngrijora, nu mă voi bagă peste tine foarte mult, dar dacă vrei să vorbim, dacă vrei să te ajut, voi fi acolo pentru ține”. Acesta a fost punctul meu de vedere, aceasta a fost abordarea mea. Am stat puțîn la distanță, deoarece consideram că Liam e mai confortabil cu tatăl său. Așa credeam că e logic, a fost o situație cu totul excepțională, ca antrenorul să fie de cinci ori campion mondial, tatăl sau să fie de zece ori campion mondial.

• Iar bunicul sau să fie de patru ori campion mondial.

Așa cum ai zis și tu, acest lucru îți aduce multă presiune. Am impresia că Harry și Stefan nu pun atâta presiune pe Liam, cât își pune Liam presiune singur pe propria persoană. El vrea să demonstreze că e bun și vrea să își facă familia mândră de rezultatele sale. 

• Și să-și facă un nume de unul singur.

Și cred că acesta este motivul pentru care Liam e uneori inconstant. Într-un weekend de cursă în care totul funcționează că la carte, el poate învinge pe oricine, iar în alte weekenduri de cursa, își pune prea multă presiune pe el și nu e foarte relaxat.

• O perspectivă foarte interesantă. Am menționat adineaori în interviul nostru, că ai în palmares cinci titluri mondiale, ceea ce semnifică o carieră impresionantă. Cele 57 de victorii de grand prix din carieră te pun pe locul patru all time, în careul de ași, al victoriilor din campionatul mondial de motocros, alături de nume precum Jeffrey Herlings, Ștefan Everts sau Antonio Cairoli. Cine crezi că va veni alături de voi în materie de număr de victorii de grand prix?

Cel care credeam că va fi primul care mă va depăși în materie de victorii va fi Jorge Prado, dar cred că victoriile din SUA nu se numără. Jorge ar fi putut fi, însă următorul e Tim Gajser. Pot să spun că sunt un mic fan al sau, deoarece îmi place foarte mult atitudinea să. El are deja cinci titluri mondiale, la fel ca mine, dar nu mai știu exact câte victorii de GP are. 

• Undeva în jur 40 și ceva.

Mai are ceva până va ajunge la cele 57 de victorii ale mele. 

• Nu ai fi așa supărat dacă ți-ar depăși numărul de victorii, așa-i?

Nu, nici vorbă. Sunt foarte mândru de ceea ce am realizat. Așa cum am spus, pe pistă suntem rivali, bine, acum nu mai sunt pilot, dar mereu am respectat și respect toți piloțîi. Dacă vorbim de Tim, el e un pilot cu calități foarte bune. Pentru mine, poate nu e la fel de puternic fizic precum Jeffrey Herlings, poate nu la fel de bun pe aspectele tehnice precum Jorge Prado și poate nu are un psihic la fel de tare ca al lui Tom Vialle, dar pachetul complet e foarte solid. Îl respect foarte mult, atunci când a câștigat al cincilea titlu mondial, i-am strâns mâna și l-am chemat să facem o poză împreună, tocmai pentru faptul că a fost un moment istoric. În momentul în care va ajunge la victoria a 57-a din carieră, ii voi strânge din nou mâna.

• Revenind înapoi la zilele noastre, Joel, am vorbit despre piloțîi din MXGP și MX2, dar vreau să te întreb și despre piloții juniori. Ne-ai putea da niște nume ale unor piloți tineri cu care nu suntem foarte familiari încă și sunt în familia KTM și nu numai?

În campionatul european de MX2, top treiul e format din piloți foarte valoroși și mă aștept să facă performanțe notabile în campionatul mondial. Din nefericire, doar unul dintre ei este în familia KTM. Văd mult potențial la Mathis Valin, campionul european, cel care face pasul la MX2 alături de Kawasaki. De asemenea, văd mult potențial și la Valerio Lata. Având în vedere că avem foarte mulți piloți la KTM, nu i-am găsit un loc lui Valerio la noi și ne-a părăsit. Cas Valk a rămas alături de noi, are și el mult potențial la rândul lui.

În afară de cei trei, nu văd alte talente majore în campionatul european. La 125, l-am avut pe Gyan Doensen, care face pasul alături de noi, la europeanul de MX2. Este un pilot foarte bun și cu mult potențial. De asemenea, Noel Zanocz, campionul, iar alți doi piloți cu mult potențial care nu sunt încă așa cunoscuți sunt, Aron Katona, din Ungaria, respectiv Nicolo Alvisi, din Italia. Sunt ambii foarte tineri, de 13-14 ani, amândoi vor face pasul la 125 cmc și trebuie să vă notați numele acestora. 

• Sunt aceșți doi tineri în echipa voastră?

Da, da, au sprijin KTM. Anul viitor vor face pasul la echipa noastră satelit pe care o are Thomas Traversini.

Sunt niște nume foarte interesante și abia așteptăm să-i vedem la cel mai înalt nivel. 

• Joel, un mesaj de încheiere pentru fanii KTM și ai motocrosului din România?

Va mulțumesc pentru aprecieri. Nu am fost niciodată în România. Știu că a fost recent campionatul mondial de juniori în România. Dacă ar fi să las un mesaj, sper să avem în viitor o etapă de campionat mondial în România, aș fi încântat să descopăr țară voastră, deoarece cred că este o țară minunată, cel puțîn așa am auzit. Nu sunt un mare fan al deplasărilor foarte lungi, așa că România ar fi oricând binevenită în calendarul MXGP.

Paul Athes