La începutul sezonului 2025, Formula 1 aniversa 75 de ani de existență sub forma unui campionat mondial, iar la finalul ei și-a adăugat în cărțile de istorie numele unui al 35-lea campion, carismaticul britanic Lando Norris de la McLaren-Mercedes.
Un nume legendar și o asociere care aniversa la rândul ei o bornă specială, 30 de ani de la prima cursă a acestui parteneriat anglo-german, Marele Premiu al Braziliei din 1995 când viitorul dublu campion mondial Mika Häkkinen a terminat pe un excelent loc patru. Întreruptă la final de 2014, colaborarea de succes între constructorul din Woking și marca din Stuttgart a fost reluată în 2021, iar la Marele Premiu al Italiei Daniel Ricciardo a adus echipei prima victorie după 9 ani. Un titlu la constructori, primul din actualul mileniu a venit în 2024, iar în 2025 echipa papaya a cucerit ambele trofee. Cum au reușit acest lucru? Vă invit să descoperiți în rândurile următoare.
Cifrele echipei
McLaren a cucerit al 10-lea titlu la constructori și al 13-lea la piloți întărindu-și poziția secundă în clasamentul all-time după Ferrari. Totodată, echipa britanică a depășit în sezonul recent încheiat, bariera celor 200 de victorii, ajungând în acest moment la 203, iar distanța până la Ferrari ce are 247 (248 dacă includem victoria Privateer-ului Giancarlo Baghetti) nu mai pare așa de mare. Este pentru prima dată din 1998 când McLaren câștigă ambele titluri mondiale și doar a doua oară alături de Mercedes, un parteneriat care deja dă roade mai mari decât în prima lor colaborare, când fiabilitatea de multe ori i-a costat victorii importante.
Este pentru prima dată în istorie când o echipă câștigă campionate alături de un motorist, încheie colaborarea și după câțiva ani revine la el pentru a câștiga din nou. Revenirea la foști parteneri nu e ieșită din comun în Formula 1 la fel ca în viață, McLaren a mai încercat deceniul trecut să readucă gloria trecutului alături de Honda, Williams la fel alături de Renault, dar rezultatele au fost sub așteptări. Un mic nor negru a existat și în 2025 la Las Vegas unde descalificarea celor doi piloți a privat echipa de 30 de puncte, care i-ar fi ajutat să doboare recordul de puncte stabilit de o echipă într-un sezon, Red Bull în 2023.
Statistic, McLaren a avut al doilea cel mai de succes sezon din istorie, câștigând 14 curse, împărțite în mod egal între Norris și Piastri, un salt semnificativ față de cele 6 victorii din 2024 care le-a permis să câștige mult mai devreme titlul constructorilor. Recordul rămâne stabilit în sezonul 1988 când Ayrton Senna și Alain Prost au adus 15 victorii pentru echipa din Woking. Dacă luăm în calcul numărul de curse din sezon (16 atunci, 24 acum) vedem cum calendarul este cu o treime mai lung față de acum 40 de ani. Însă dincolo de cifre, sunt nuanțe: McLaren nu a mai dezvoltat mașina după pauza de vară spre deosebire de rivalii de la Red Bull și a câștigat doar două din ultimele nouă curse ale sezonului prin Norris în Mexic și Brazilia.
Altfel, până în etapa 16 echipa condusă de Zak Brown și Andrea Stella câștigase 12 curse, un record demn de cărțile istoriei, similar cu al treilea cel mai de succes sezon al echipei din 1984. Atunci sub comanda lui Ron Dennis și John Barnard care au pus bazele versiunii moderne a echipei, McLaren a fost în altă ligă cu motoare TAG-Porsche și pneuri Michelin câștigând 12 din cele 16 curse care au alcătuit întregul sezon prin Niki Lauda și Alain Prost. De altfel până în acel sezon nicio echipă nu câștigase mai mult de 10 curse într-un sezon. Peste ani, McLaren s-a găsit și la polul opus al istoriei, fiind prima echipă care câștigă 10 curse într-un sezon în 2005, fără să obțină niciun titlu.
McLaren se mai poate lăuda cu niște lucruri inedite. În decurs de câțiva ani din postura de echipă client, a învins de mai multe ori echipele de uzină. În sezoanele 2019 și 2020 cu motoare Renault a terminat în clasamentul constructorilor în fața echipei din Enstone, iar în 2024 și 2025 au fost de departe superiori celor de la Mercedes, care au terminat pe 4 și pe 2, la mare distanță de băieții în portocaliu. Alt detaliu este legat de sponsori și de publicitatea la țigări. În urma legilor dure de la începutul anilor 2000 privind reclamele la tutun, s-a ajuns ca majoritatea echipelor să renunțe la acei partenerii comerciali. Ultimul campion mondial la acea dată care fusese campion fără să beneficieze de un sponsor de țigări era Nelson Piquet în 1983 la volanul unui Brabham BMW sprijinit de gigantul alimentar italian Parmalat.
Asta până în 2008 când un pilot McLaren-Mercedes, Lewis Hamilton a devenit campion mondial purtând brandurile unor sponsori din alte piețe precum Vodafone, Santander, Hugo Boss sau Johnnie Walker. Acum tot McLaren-Mercedes, deși are o gamă largă de sponsori din domeniul financiar, al tehnologiei și informaticii, precum și băuturilor răcoritoare, este într-un parteneriat și cu British American Tobacco (BAT). Iar sezonul trecut Lando Norris a ieșit campion fiind sponsorizat și de Velo, un brand de pliculețe de nicotină al companiei mamă BAT care propun o alternativă la țigări, iar produsele cele mai promovate sunt cele cu aromă de mango, care se potrivesc perfect cu nuanțele papaya de pe monoposturile MCL39.
Tot legat de istoria recentă de la începutul erei V8, pentru McLaren 2025 a însemnat primul sezon de la momentul din 2007 cu Alonso și Hamilton când ajunge în ultima cursă a sezonului cu ambii piloți cu șanse matematice la titlul mondial, Oscar Piastri chiar fiind pilotul care a condus cele mai multe etape campionatul.
Campionul Lando Norris
Lando Norris a devenit al 35-lea campion din istoria Formulei 1, al 11-lea campion britanic și al optulea pilot Mclaren ce câștigă titlul după Fittipaldi (1974), Hunt (1976), Lauda (1984), Prost (1985, 1986 și 1989), Senna (1988, 1990 și 1991), Häkkinen (1998 și 1999) și Hamilton (2008). La finalul cursei din Abu Dhabi în care Norris a făcut tot ce era necesar pentru a strânge punctele prin care a devenit campion, statistica îl mai așează pe o poziție fruntașă.
În cele șapte sezoane ale sale în Formula 1, toate în papaya, Lando Norris a luat startul în 152 de curse, devenind pilotul care a participat în cele mai multe curse alături de McLaren, depășind recordul scoțianului David Coulthard, de 150 de curse. Totodată, Norris este al patrulea (la fel ca numărul său de concurs) în clasamentul piloților care au devenit campioni după cele mai multe starturi. În fața sa sunt Jenson Button care a devenit campion în cursa cu numărul 169, Nigel Mansell în cursa cu numărul 176 și Nico Rosberg în cursa cu numărul 206.
Cheia pentru titlul din 2025 al lui Norris a fost constanța și abilitatea de a scoate rezultate solide recompensate cu puncte prețioase chiar și în weekenduri când mașina părea că nu-l ascultă pe pilot, mai ales în prima parte a sezonului. Cu 7 victorii la fel ca coechipierul său Oscar Piastri și cu una mai puțin decât Max Verstappen, însă cu cel mai mic nr. de tururi conduse dintre cei trei, Lando a demonstrat tărie mentală ridicându-se de fiecare dată după o cursă modestă. La final, el a avut cele mai multe podiumuri din sezon, 18 la număr față de cele 16 ale lui Piastri și 15 ale lui Verstappen.
De asemenea a terminat 20 din cele 24 de curse în top patru, o constanță remarcabilă care l-ar fi făcut campion și în eventualitatea unei selecții a celor mai bune rezultate cum se întâmpla în Marele Circ înainte de 1991. O statistică interesantă pentru el este că a câștigat toate cele 11 curse ale sale pe circuite diferite, depășind recordul lui Michael Schumacher care obținuse primele sale 10 victorii pe circuite diferite, înaintea de a o obține pe a 11-a, coincidență în Brazilia 1995, cursa unde a debutat parteneriatul de succes McLaren-Mercedes, campionul german câștigând deja la Interlagos în 1994. Și tot pe pista braziliană a reușit Norris, pilot McLaren-Mercedes să câștige a 11-a sa cursă în sezonul trecut, luând un avans care s-a dovedit decisiv în lupta pentru titlu.
Cea mai bună incursiune în universul lui Lando Norris este prima sa apariție din podcastul Beyond the Grid când a stat de vorbă cu jurnalistul Tom Clarkson la început de 2020 cu ocazia testelor din presezon de la Barcelona. Sub fațada de glumeț, am descoperit un pilot de 20 de ani cu o maturitate ieșită din comun care era conștient că deși trecuse cu brio de sezonul de debut, drumul spre succes necesită o muncă titanică sub formă continuă.
Pe lângă pregătirea fizică necesară și comunicarea cu inginerii pentru a înțelege comportamentul unei mașini de Formula 1, Norris a dezvăluit că a învățat mult despre ce înseamnă atitudinea din paddock studiind piloții consacrați de pe grilă. De asemenea a surprins legat de abordarea sa din viața personală, afirmând că a stat o zi și o noapte fără oprire pentru a-și curăța și amenaja noua locuință cu aceeași atenție a detaliilor cu care pregătește și set-up-ul mașinii înaintea unei curse. La șase ani distanță, bobocul de atunci în vârstă de doar 20 de ani, a înflorit frumos și s-a prezentat la testele de la Barcelona din 2026 cu numărul 1 pe mașină, care îi confirmă statutul de campion.
Rivalii de pe pistă
Diferența de două puncte la finalul sezonului dintre Norris (423) și Verstappen (421) este una dintre cele mai mici din istorie și cea mai strânsă de la introducerea actualului sistem de punctaj în 2010. Într-un calcul procentual bazat pe numărul de puncte disponibile alocate învingătorului, distanța ar fi cea mai mică din istorie, de doar 0,31%, în timp ce pentru 1984 când Lauda a devenit campion pentru 0,5 puncte în fața lui Prost, calculatorul ar arăta o diferență de 0,35%, datorată numărului mai mare de etape din calendar și al numărului mai mare de puncte per cursă acordate. Norris ar ieși campion și dacă s-ar scădea punctele din cursele de sprint, unde a obținut 29, în timp ce Verstappen a strâns 32 pe durata celor 6 curse disputate sâmbăta.
Max Verstappen nu este nici el străin de statistici curioase, fiind acum la o a treia coincidență cu socrul său, Nelson Piquet. Ambii rămân singurii campioni care au câștigat două titluri în timp ce echipa a pierdut titlul constructorilor în acei ani, Nelson în 1981 și 1983, iar Max în 2021 și 2024.
Ambii au reușit să fie campioni într-un sezon, când echipa a terminat pe trei în clasamentul constructorilor, în 1983, respectiv 2024. Iar prin titlul neoficial de vicecampion din 2025, Max Verstappen repetă performanța lui Nelson Piquet din 1980 care a terminat vicecampion, între piloții Williams, forța dominantă din acel an și a adus majoritatea punctelor echipei sale, Brabham, care a terminat pe trei la constructori și în urma lui Ligier, la fel ca Red Bull în urma Mercedes.
La fel ca Max în 2025 și Nelson în 1980 a avut doi coechipieri de-a lungul sezonului care au punctat foarte slab și a trebuit să ducă echipa de unul singur. Posibil ca Max să fi fost frustrat de lipsa unui locotenent care să-l ajute, însă la final de sezon, după ce s-a arătat steagul în pătrățele, campionul olandez și-a prezentat felicitările sale sincere și călduroase pentru prietenul și rivalul său Lando Norris.
Despre cariera de pilot de Formula 1, ce trebuie subliniat când vine vorba de Lando Norris este că nu a fost învins de niciun coechipier în calificări pe durata unui sezon niciodată. A fost foarte strâns cu un Carlos Sainz junior ce avea mai multă experiență și l-a bătut clar pe un Daniel Ricciardo care venise la Woking cu pretenții de lider de echipă. Baza puternică de fani a australianului a digerat greu prăbușirea favoritului lor și au acuzat McLaren că pregătește mașina după stilul de pilotaj al lui Norris.
Ba mai mult, după prima victorie a lui Lando la Miami 2024, în urma căruia ajunsese să aibă dublul punctelor lui Piastri în clasament, au existat voci care să pună la îndoială competențele noului său coechipier, cu argumentul că are cifre mai dezastruoase decât Ricciardo. Aceleași voci se bucurau și de începutul dificil de sezon 2023 al echipei papaya, karma tot pentru Ricci. Și probabil cam aceleași persoane sunt acum primele care să acuze favoritisme sau conspirații în lupta din acest an în defavoarea lui Piastri după ce până nu demult le era complet indiferent.
Realitatea fiind că Oscar ar trebui să fie mai mult decât recunoscător echipei McLaren, lui Zak Brown (deși se spune că Andreas Seidl, fostul director l-a dorit mai mult) și lui Mark Webber pentru că din pilot de rezervă Alpine, o echipă care a ajuns între timp la coada grilei, a obținut un contract nesperat la o echipă care își tratează piloții egal și care i-a pus la dispoziție o mașină de top. Astfel Piastri a ajuns la 9 victorii după doar trei sezoane în Formula 1, pe când Charles Leclerc un pilot mai bun și mai talentat decât el, are doar 8 victorii după opt sezoane în Formula 1, șapte dintre acestea la Ferrari.
McLaren – de la “Săgețile Argintii” la “Papaya rules”
În McLaren-Mercedes sub comanda lui Zak Brown și Andrea Stella, avem pentru prima dată o echipă cu cea mai bună mașină, cu doi piloți tineri și talentați care primesc șanse egale cu stiluri de pilotaj diferite. Fără statut de nr.1 și nr.2 cum s-a întâmplat aproape mereu în ultimii ani cu echipele dominante. Unde se lucrează doar pentru un pilot care să își umfle statisticile și să atingă statut de GOAT, iar al doilea este doar un locotenent care primește firimiturile iar reputația sa este făcută țăndări. Orice spectator neutru ar fi trebuit să fie sedus de această situație rară de a vedea doi piloți tineri de la aceeași echipă în lupta pentru primul lor titlu și nu să fie condamnați pentru că mai fac greșeli și că nu adoptă o mentalitate de a-și distruge coechipierul pentru a străluci.
McLaren este o echipă specială din acest punct de vedere pentru că era dispusă să încerce asta și în 1998 cu Mika Häkkinen și David Coulthard, dar anumite probleme de fiabilitate și o concurență puternică din partea lui Michael Schumacher și Ferrari, au făcut ca din a doua parte a sezonului eforturile să se concentreze mai mult în jurul lui Mika. Mai târziu în 2000 cu finlandezul dublu campion mondial, McLaren-Mercedes a încercat aceeași abordare corectă cu scoțianul traversând poate cea mai bună formă a carierei dar asta i-a costat la final, pierzând ambele titluri în fața unei Ferrari în plină ascensiune unde toate eforturile se concentrau fără rușine și la turație maximă. doar în jurul lui Michael Schumacher, în timp ce Häkkinen și Coulthard s-au privat unul pe celălalt de niște puncte importante.
A fost scenariul dorit de mulți și pentru 2025 cu o aură mistică brodată în jurul lui Max Verstappen, aflat în rolul germanului din trecut. Însă din fericire pentru echilibrul din sport, echipa cu cea mai bună mașină a învins, iar pilotul ei Lando Norris a devenit campion mondial în condițiile proprii, fără să apeleze la trucuri sau la manevre agresive, aducând în prim-plan o poveste inedită a drumului spre succes în Formula 1 și un semn că nu este doar o singură cale spre a câștiga.
Moștenirea echipei din Woking în parteneriat cu motoristul german este sinonimă cu succesul pe pistă, cu tranziția spre modele de mașini de stradă și istoria recentă a Formulei 1: era V10, era V8, începutul erei hibride din 2014 și apoi reluarea colaborării pentru sezonul final din 2021 înaintea revoluției aerodinamice din 2022, mini-eră care s-a încheiat cu titlurile din 2024 și 2025.
Și înaintea sezonului 2026 care aduce noi modele de mașini și alte unități de propulsie, parteneriatul McLaren-Mercedes se găsește din nou braț la braț ca pe timpurile lui Ron Dennis și Norbert Haug. Fără îndoială echipa este printre favoritele sezonului, iar Norris și Piastri așteaptă noi victorii în culoarea portocalie, lăsată moștenire de fondatorul neo-zeelandez Bruce McLaren, în urmă cu exact 60 de ani.
Sursă foto: RaceFans
Despre autor
