Sezonul 2026 al Campionatului Național de Raliuri (CNR) al României se conturează încă din prima etapă ca fiind unul dintre cele mai disputate, imprevizibile și spectaculoase din istoria recentă a motorsportului autohton. În acest peisaj de înaltă performanță, Raliul Harghitei se distinge nu doar prin tradiția sa profundă și printr-o legătură organică cu fanii, ci și prin complexitatea tehnică absolută a traseelor de asfalt din depresiunea Odorheiului Secuiesc. Ajuns la venerabila ediție cu numărul 34, evenimentul desfășurat sub egida Federației Române de Automobilism Sportiv (FRAS) reprezintă a doua etapă a acestui sezon (incluzând CNR pe asfalt) și adună la start 55 de echipaje.
Pentru ediția programată în perioada 24-26 aprilie 2026, competiția adoptă o nouă identitate comercială și o paradigmă logistică modernizată, purtând denumirea oficială de „Raliul Harghitei Riverside Retail Park powered by Laszlo Constr”. Această schimbare majoră la nivelul parteneriatelor marchează o infuzie masivă de capital de imagine și de resurse în motorsportul românesc, aducând cel mai important partener de calibru din ultimii patru ani în centrul acțiunii. Implicațiile acestei asocieri depășesc simpla sferă a marketingului sportiv; ele se traduc printr-o regândire structurală a raliului. Astfel, centrul nevralgic al competiției – parcul de service, parcul închis și comandamentul raliului – a fost relocat în spațiile ultramoderne și optimizate ale Riverside Retail Park, oferind echipelor tehnice un mediu de lucru la standarde europene, esențial pentru intervențiile mecanice contra cronometru.
Din punct de vedere pur sportiv, Raliul Harghitei propune în 2026 o ecuație asfaltică cu multiple necunoscute, aducând pe scena competițională probe speciale noi, inversări de sens pe sectoare clasice de mare viteză și un pluton de „gladiatori” moderni pregătiți să înfrunte asfaltul abraziv și înșelător.
Cronicile Harghitene: Tradiție, Memorie și Evoluția Campionilor
Raliul Harghitei nu este o simplă înșiruire de simple probe speciale cronometrate, ci o moștenire culturală a motorsportului românesc, un eveniment care a modelat generații de piloți și a educat un public extrem de cunoscător.
Rădăcinile evenimentului au fost plantate cu mai bine de patru decenii în urmă, prima ediție care a contat într-o competiție oficială având loc în anul 1982. Entuziasmul local incandescent, coroborat cu implicarea profundă a autorităților și a pasionaților vremii, a cimentat județul Harghita pe harta automobilismului, o epocă romantică a derapajelor controlate care s-a întins până la întreruperea survenită după ediția din 1989.
Partea a doua a evoluției a consemnat reluarea eforturilor de organizare după o pauză impusă de tranziția politică și economică a României, raliul căutându-și cu greu, dar cu tenacitate, o identitate stabilă în anii ’90 și începutul anilor 2000. În această perioadă de renaștere, sufletul absolut al raliului și pionierul modernizării sale a fost regretatul Árpád Dietrich. Dedicația sa obsesivă pentru rigoarea organizatorică, pentru siguranța spectatorilor și pentru designul fluid al probelor speciale a fost recunoscută de întreaga comunitate prin introducerea legendarei Super Speciale „Árpád Dietrich”, o probă spectacol care onorează memoria celui considerat arhitectul modern al competiției.
În era modernă a Raliului Harghitei, cuprinsă între 2015 și 2025, statisticile și registrele de performanță sunt dominate de o figură proeminentă care a rescris standardele de viteză pe asfalt: Simone Tempestini. Pilotul echipei Napoca Rally Academy a obținut victorii absolute pe asfaltul harghitean în anii 2015, 2016, 2018, 2019 și 2020. Recordul său demonstrează o afinitate perfectă pentru aderența schimbătoare specifică regiunii și o capacitate superioară de a gestiona fereastra termică a pneurilor pe coborârile tehnice și pe secțiunile de viteză pură.
| Anul Ediției | Echipaj Câștigător (Pilot / Copilot) | Automobil de Concurs | Notabilitate / Contextul Victoriei |
| 2015 | Simone Tempestini / Dorin Pulpea | Ford Fiesta R5 | Prima victorie din seria dominantă a lui Tempestini. |
| 2016 | Simone Tempestini / Marc Banca | Citroen DS3 R3T Max | Confirmarea formei excepționale pe asfalt. |
| 2017 | Bogdan Marișca / Carmen Poenaru | Ford Fiesta R5 | Victorie tactică decisă pe ultima probă specială (Lueta) cu un avans de 5 secunde. |
| 2018 | Simone Tempestini / Sergiu Itu | Citroën DS3 R5 | Dominare autoritară, câștigând 9 din cele 12 probe speciale disputate. |
| 2019 | Simone Tempestini / Sergiu Itu | Hyundai i20 R5 | Victorie consolidată pe o vreme capricioasă. |
| 2020 | Simone Tempestini / Sergiu Itu | Škoda Fabia R5 | Stabilirea recordului absolut de victorii la Harghita (5 succese). |
| 2023 | Sebastian Barbu / Bogdan Iancu | Škoda Fabia R5 | Prima victorie majoră a echipajului sibian la Harghita, profitând și de abandonul tehnic al lui Tempestini pe Power Stage. |
| 2024 | Raul Badiu / Rareș Fetean | Škoda Fabia Rally2 Evo | Succes categoric marcat de un pilotaj incisiv și precis. |
| 2025 | Andrei Gîrtofan / Tudor Mârza | Škoda Fabia RS Rally2 | Victorie adjudecată după câștigarea a 5 probe speciale (inclusiv PS8-11), cu un avans final de 41,7 secunde. |
Triumfurile succesive obținute de Barbu (2023), Badiu (2024) și Gîrtofan (2025) au demonstrat că abordarea tactică, conservarea materialului de concurs și constanța pe parcursul celor două zile de cursă sunt la fel de importante precum viteza pură. În 2026, niciun echipaj nu mai ia startul din postura de favorit invincibil.
Dar, mai întâi, să recapitulăm…
Pentru a înțelege pe deplin dinamica psihologică, presiunea setărilor tehnice și strategiile care vor domina Raliul Harghitei, este necesară o recapitulare a evenimentelor desfășurate la sfârșitul lunii martie în cadrul Raliului Maramureșului, prima etapă a sezonului 2026. La Baia Mare, 44 de echipaje au luat startul într-o competiție marcată de uzură mecanică extremă, schimbări dramatice de lider și performanțe care au rescris ierarhiile tradiționale. Povestea integrală a raliului o puteți citi aici, iar mai jos este rezumatul concis.
Echipajul format din Andrei Gîrtofan și Dorin Pulpea, reprezentând ProRally Team Brașov și pilotând un model de ultimă generație Škoda Fabia RS Rally2, a demonstrat o maturitate tactică desăvârșită, adjudecându-și prima victorie absolută a carierei lor comune. Succesul lor nu a fost construit exclusiv pe riscuri necalculate, ci pe o strategie cerebrală de conservare a materialului de concurs pe probe deosebit de dure și tehnice, precum Fărcașa, Ciolt și Coruia. Timpul lor final de 01:10:20,6 a devenit referința absolută a etapei. Gîrtofan a gestionat perfect raliul, profitând de problemele marilor rivali și menținând ritmul chiar și atunci când aderența a devenit precară din cauza vremii imprevizibile.
În contrast absolut, multiplul campion național Simone Tempestini, secondat de Francesca Maior la bordul spectaculosului, dar dificilului Tuthill Porsche 997 RGT, a experimentat agonia defecțiunilor mecanice. Deși Tempestini a arătat un ritm devastator inițial, preluând conducerea pe prima trecere a probei Fărcașa și recâștigând fotoliul de lider pe bucla de după-amiază (PS5), un incident tehnic sever pe proba specială PS6 Ciolt i-a compromis iremediabil șansele la victorie. Cablul de accelerație a cedat, forțând echipajul la o reparație improvizată și disperată între probe, efort care a generat o pierdere masivă de 1 minut și 41 de secunde.
În motorsport, o defecțiune la comanda accelerației pe un motor cu aspirație naturală de o asemenea cilindree afectează nu doar propulsia, ci și echilibrul dinamic al mașinii pe frânarea de motor. Chiar dacă Tempestini a declanșat o cursă de recuperare furibundă duminică, câștigând categoric atât PS8, cât și Power Stage-ul (Codru Butesii) pentru a obține punctele bonus maxime, diferența față de Gîrtofan s-a dovedit a fi insurmontabilă matematic, clasându-l pe locul secund la general.
Însă adevărata revelație a debutului de sezon, evenimentul care a generat cele mai multe valuri de entuziasm în CNR, a fost prestația uluitoare a tânărului Sebastian Scîrlet. Avându-l în dreapta pe experimentatul navigator Sergiu Itu, de șapte ori campion național absolut, Scîrlet a debutat la doar 21 de ani, 4 luni și 9 zile în elita absolută a clasei RO2, la bordul unui Citroën C3 Rally2 pregătit magistral de Delta Racing Team, în colaborare cu Engage Engineering. Ritmul său a sfidat lipsa de experiență pe materialul de clasa supremă; a reușit să se mențină constant în Top 5 pe probele speciale și a semnat al doilea timp absolut (P2) pe a doua trecere a probei Ciolt, precum și pe prima trecere a probei lungi Codru Buteșii. Scîrlet a profitat de un pilotaj curat și de o pană suferită de echipajul Mihai Manole/Florin Dorca, terminând raliul pe locul 3 la general (+02:26,3). Această performanță îl transformă în al doilea cel mai tânăr pilot din istoria Campionatului Național de Raliuri care reușește să urce pe un podium absolut, o statistică ce subliniază calitatea excepțională a noii generații de piloți români.
Astfel, Andrei Gîrtofan sosește la Odorheiu Secuiesc cu obiectivul de a își păstra poziția de lider în clasamentul general și cu dorința fermă de a-și apăra victoria obținută pe asfaltul harghitean în 2025. Simone Tempestini se află într-o poziție rară, cea a vânătorului rănit, având o nevoie disperată de a capitaliza puncte maxime pentru a nu pierde contactul în lupta pentru titlul absolut. În același timp, tinerii lupi, reprezentați de Scîrlet, dar și de frații Norbert și Francesca Maior, sunt gata să speculeze absolut orice eroare de pilotaj sau de strategie a liderilor consacrați.
Noutățile și Schimbările pentru ediția din 2026
Dincolo de intrigile din clasamentul general și de prestigiul participanților, vedeta incontestabilă a Raliului Harghitei este traseul în sine, un asfalt care pedepsește necruțător orice eroare de abordare sau de dictare în viraje și nu numai. Organizatorul Club Sportiv Maxx Racing, sub atenta conducere a lui Csaba Ferencz, a implementat modificări substanțiale pentru ediția 34, crescând semnificativ coeficientul de dificultate tehnică și spectaculozitatea. Competiția din 2026 propune un itinerariu total de 438,80 kilometri, din care 118,90 kilometri sunt împărțiți în 11 probe speciale (PS), rezultând un procentaj sportiv de 27,10% din lungimea totală a raliului.
Probele Speciale
Proba Specială Păuleni (14,51 km) – Noutatea Absolută: Introducerea probei Păuleni este considerată în unanimitate elementul principal de inovație al sezonului 2026. Reprezentând a doua probă complet nouă adăugată în arhitectura raliului în decurs de doar doi ani, Păuleni este concepută ingenios pentru a fi parcursă în buclă directă cu proba Lutița. În motorsport, absența reperelor istorice pe un sector nou face ca scrierea dictării în timpul recunoașterilor să devină exercițiul suprem de încredere între pilot și copilot. Piloții nu vor putea miza pe memoria musculară sau pe clipuri on-board din anii precedenți. Capacitatea navigatorilor de a evalua corect distanțele, unghiurile apexurilor și gradul de închidere al virajelor la vitezele legale de recunoaștere (90 km/h) și de a le transpune coerent la viteze de cursă de peste 160 km/h va dicta timpii pe această secțiune. Asfaltul nou presupune și un nivel de aderență inițial imprevizibil, o peliculă invizibilă de praf putând genera episoade subite de subvirare la primele treceri.
Proba Specială Mărtiniș (6,14 km) – Inversiunea de Sens și Capcana Cinetică: Fosta probă clasică Merești a fost redesenată radical prin simpla, dar extrem de eficienta inversare a sensului de parcurgere, primind cu această ocazie titulatura oficială Mărtiniș. Pentru un spectator neavizat, acest detaliu pare minor, dar în fizica pilotajului inversarea unei probe schimbă totul. Zonele care în anii anteriori reprezentau accelerări și frânări ușoare în rampă (unde transferul de mase către puntea spate stabilizează mașina) devin acum frânări violente pe coborâre abruptă. Această dinamică aruncă o presiune imensă pe sistemul de frânare față, crescând exponențial riscul de supraîncălzire a discurilor și de blocare a roților , ceea ce duce la subvirare masivă spre exteriorul virajului. Punctele de referință vizuale devin complet diferite, transformând Mărtiniș într-o „capcană” psihologică perfectă pentru piloții veterani care ar putea fi tentați să ruleze din memorie.
Proba Specială Lutița (11,51 km) – care este și Power Stage: Introdusă inițial în 2025, proba Lutița și-a dovedit rapid valoarea tehnică și calitatea ritmului, fiind acum promovată oficial și în rolul de Power Stage pentru ziua de duminică (PS11). Dinamica sa este una de ritm susținut, unde legarea corectă a virajelor fluide este esențială, iar penalizările de fracțiuni de secundă rezultate dintr-o trasă greșită pe un viraj lent se cumulează rapid pe liniile drepte ulterioare. Fiind Power Stage, tensiunea va fi la cote maxime, punctele bonus acordate aici primilor clasați putând avea un rol decisiv în matematica titlului la finalul anului.
Proba Specială Lueta (13,56 km) – „Proba-Regină”: Singura constantă majoră și de necontestat a Raliului Harghitei rămâne proba Lueta. Cunoscută pentru complexitatea sa absolută și pentru aderența înșelătoare, Lueta este un veritabil test de anduranță a concentrării. Piloții care reușesc să găsească „flow-ul” perfect aici, integrând corect zonele umbrite (unde asfaltul rămâne rece și umed) cu cele expuse la soare, pot construi un ecart de zeci de secunde. Este o probă care cere o geometrie a suspensiei (camber și toe) setată spre stabilitate maximă pe frânare și o livrare liniară a cuplului motor, fiind extrem de dură cu anvelopele pe secțiunile puternic abrazive.
Proba Super Specială „Riverside Retail Park” (1,44 km) – Spectacolul și Riscul: Mutată în inima noului hub logistic al raliului, superspeciala care închide ziua de sâmbătă este un circuit stradal desenat geometric în municipiul Odorheiu Secuiesc. Deși vitezele absolute sunt scăzute din cauza configurației virajelor la 90 de grade și a acelor de păr, riscul este astronomic, marjele de eroare fiind definite fizic de borduri contondente din beton. O ușoară derapare sau o tragere întârziată a frânei de mână hidraulice se penalizează instantaneu cu o punte spate îndoită și un abandon sigur. Regulamentul Particular este necruțător: penalizările pentru nerespectarea numărului corect de ture sau a traseului indicat constau în acordarea celui mai slab timp din clasă, plus 10 secunde de penalizare.
Raliul are o zi de sâmbătă absolut epuizantă, atât mecanic cât și mental, cu aproape 93 de kilometri de probe speciale rulați în două bucle distincte și agresive. Uzura anvelopelor va fi factorul decizional critic; piloții vor avea la dispoziție o singură zonă de alimentare îndepărtată situată pe DJ 131 la Mărtiniș , dar nicio zonă de schimbare a anvelopelor (Tire Fitting Zone) pe parcursul buclei. Acest lucru înseamnă imperativ că setul de anvelope montat în cele 30 de minute la Service trebuie să reziste pe parcursul a patru probe de mare viteză (Păuleni , Lutița , Mărtiniș , Lueta ) și să ofere încă suficientă aderență mecanică pentru super speciala Riverside Retail Park.
Războiul Tehnologic: Setări, Pneuri și Aerodinamică pe Asfalt
Succesul la Raliul Harghitei se forjează în proporție de 50% în parcul de service, în fața laptopurilor de telemetrie și a manometrelor de presiune. Regulamentul Particular 2026 stabilește parametri stricți care forțează inginerii să inoveze în limite foarte rigide.
Managementul anvelopelor reprezintă ecuația principală a raliului. Conform articolului 6.2 din Regulamentul Particular, alocarea anvelopelor pentru clasele superioare cu performanțe extreme (RO1, RO2, RO3) este strict limitată la un maximum de 12 anvelope pentru întreg raliul, în timp ce clasele inferioare (RO4, RO5, RO6, inclusiv Cupele Mono Marcă) au la dispoziție o alocare de doar 10 anvelope. Excepție fac clasele RO7, RO8, RO9 și RO10, care beneficiază de anvelope la liber, fără restricții de număr. Pneurile utilizate în sesiunea oficială de Shakedown de vineri de la Forțeni nu sunt marcate și contabilizate, reprezentând singura oportunitate de calibrare termică fără penalități de resurse.
Din momentul în care se trece de Controlul Orar sâmbătă dimineața, tactica prinde contur. Asfaltul din regiunea Harghita are o reputație dubioasă; este predominant abraziv, generând un nivel ridicat de uzură , dar prezintă și sectoare unde rășinile asfaltice ies la suprafață pe porțiunile intens expuse la soare. O eroare în alegerea compoziției (soft pentru diminețile reci, medium sau hard pentru bucla a doua de sâmbătă) înainte de plecarea din parcul de service poate distruge un raliu întreg. Echipajele din Clasa RO2, ale căror mașini transmit peste 290 de cai putere și un cuplu impresionant prin sisteme de tracțiune integrală, vor trebui să gestioneze efectul de „blistering” (exfolierea termică a stratului exterior de rulare) printr-o reglare continuă, la zecime de bari, a presiunilor interne pe secțiunile de legătură.
La nivel de setare a șasiului, inginerii vor căuta scenariul ideal al raliurilor pe asfalt compromisul perfect între reactivitate și stabilitate. Geometria suspensiei va fi crucială. Probele harghitene sunt caracterizate de succesiuni foarte rapide de viraje medii, cu o denivelare a suprafeței care tinde să varieze neașteptat. O setare excesiv de rigidă a barelor stabilizatoare va asigura un ruliu minim al caroseriei, favorizând schimbările fulgerătoare de direcție necesare pe Lueta, dar va duce inevitabil la ruperea bruscă și violentă a aderenței dacă suprafața este chiar și ușor umedă sau prăfuită. Alternativ, o setare mai permisivă (soft) a amortizoarelor generează mișcări parazite pe frânare severă, crescând latența transferului de mase la intrarea pe apex; acest fenomen mănâncă fracțiuni de secundă pe fiecare din sutele de viraje ale raliului, ceea ce, cumulat pe cei 118,90 kilometri, se va traduce în minute pierdute la final.
Reglementările privind recunoașterile sunt la fel de draconice și influențează direct performanța. Limitele de viteză impuse de organizator și monitorizate constant prin sistemul avansat de geolocalizare GPS/GSM sunt stricte: maximum 90 km/h pe secțiunile virajate din Păuleni, Lutița și Mărtiniș, dar o limitare restrictivă de doar 50 km/h pe sinuoasa probă Lueta (limite care se aliniază cu cele ale localităților tranzitate). Depășirea acestor limite nu beneficiază de clemență (există o toleranță tehnică infimă de 10 km/h) și se penalizează sever financiar și sportiv conform Anexei Sancțiuni a FRAS. Această limitare artificială a ritmului necesită o capacitate de proiecție mentală remarcabilă din partea echipajului: pilotul și copilotul trebuie să scrie dictarea la 50 km/h, imaginându-și simultan cu exactitate geometrică forța centrifugă, inerția masei și punctul de comprimare a suspensiei pe care mașina de concurs le va avea pe acel viraj la o viteză de 170 km/h.
Marii înscriși la acest raliu
Titanii Clasei RO2 (Rally2 / R5) și Anomalia Aerodinamică RGT
Configurația listei la Clasa de top RO2 este dominată de ingineria grupului Volkswagen, cu o flotilă de modele Škoda Fabia prezentate în diverse stadii de evoluție inginerească (versiuni R5, Rally2 Evo și ultramoderna RS Rally2). Lupta la vârf va fi necruțătoare.
Andrei Gîrtofan (Škoda Fabia RS Rally2) abordează etapa având ascendentul moral de a fi câștigat la Maramureș și de a fi deținătorul titlului de câștigător al etapei de la Harghita din 2025. Constanța este arma sa letală; stilul lui de pilotaj minimizează ruperea aderenței pe asfaltul tehnic, protejând anvelopele împotriva degradării termice pentru sprinturile de final ale buclelor de concurs.
În contrapartidă directă, Raul Badiu (Škoda Fabia Rally2 Evo) revine pe terenul care l-a consacrat ca învingător absolut în 2024, bazându-se pe un stil extrem de incisiv, cu frânări întârziate la milimetru înainte de intrarea în apex.
Tânăra generație atacă puternic: Norbert Maior, alături de sora sa Francesca Maior (Citroën C3 Rally2), revin pentru un nou sezon și un nou atac asupra titlului național absolut.
Sebastian Scîrlet (Citroën C3 Rally2), secondat de excepționalul Sergiu Itu, vine după podiumul istoric din Maramureș și reprezintă elementul imprevizibil capabil să dinamiteze topul 3.
Totuși, în ciuda supremației platformelor Rally2, în centrul atenției la clasa RO9 rămâne Simone Tempestini, la comenzile impresionantului Porsche 997 RGT. Această mașină este o capodoperă inginerească orientată spre viteză brută, dar reprezintă un compromis masiv pe probele tehnice de raliu. Motorul boxer de 3.8 litri cu aspirație naturală amplasat în spate trimite o putere formidabilă exclusiv către puntea posterioară. Spre deosebire de un model modern Rally2 care poate accelera agresiv și neiertător chiar din centrul curbelor strânse (hairpins) datorită sistemelor de tracțiune integrală sofisticate, a diferențialelor cu alunecare limitată și a funcțiilor de control electronic avansate, monstruosul Porsche necesită un pilotaj microscopic, aproape chirurgical, pe pedala de accelerație pentru a preveni supravirarea incontrolabilă. Aici intervine geniul lui Tempestini: modularea perfectă a accelerației și sensibilitatea echilibrului. Dacă suprafața probelor de mare viteză din Păuleni și Lutița va rămâne uscată, eficiența aerodinamică superioară și puterea brută a GT-ului vor anula complet avantajul tracțiunii integrale al mașinilor Škoda și Citroën. Orice strop de ploaie căzut peste Harghita, însă, va transforma raliul într-un exercițiu crunt de supraviețuire și luptă cu legile fizicii pentru cel de 10 ori campion național absolut.
Aici, interesantă va fi și evoluția pilotului francez campion en-titre la Viteză în Coastă, Jerome France, pe superbul Alpine A110 RGT (RO1), al cărui motor central oferă teoretic o distribuție a maselor mult superioară și o agilitate mai bună pe virajele succesive față de Porsche.
Categoriile Tracțiune Față (FWD), Juniorii și Spectacolul Istoricelor
La baza piramidei performanței, Clasele RO4, RO5 și RO6 rămân epicentrul absolut al dezvoltării tinerelor talente din ecosistemul motorsportului românesc. În clasa RO4, dominația tehnologică este revendicată de platforma Rally4 (Opel Corsa / Peugeot 208), prin mașini echipate cu propulsoare turbo de 1.2 litri care oferă un cuplu impresionant pentru șasiuri cu tracțiune față. Aici se vor înfrunta direct echipaje rapide precum Sorin Lungu / Mihai Sandu, Mihai Dumitrescu / Bogdan Nițescu, Reis Suliman / Lorcan Moore, Refix Bozkurt / Somer Tamer, Niculae Șorodoc / Janos Soos și Attila Jakab / Levente Mag într-un adevărat război al setărilor pentru o punte față care este suprasolicitată, trebuind simultan să livreze puterea la sol fără „wheelspin” masiv și să direcționeze mașina cu precizie pe trasa ideală. Această supraîncărcare tehnică a punții față se numește „torque steer”, fenomen care necesită brațe puternice și o citire fină a nivelului de aderență a asfaltului.
În RO5, atenția este captată de Sabina Ghiormescu (reprezentantă a inițiativei Femei în Motorsport) pe agilul Renault Clio Rally5, concurând împotriva lui Ciprian Lupu și a lui Dragoș Munteanu. Modelul Clio Rally5 este renumit pentru șasiul său extrem de comunicativ, capabil să rotească spatele mașinii cu ajutorul tehnicii de „trail braking” asiduu aplicate la intrarea în curbe.
Clasa RO6, cu densitatea sa de concurenți, și cupele monomarcă reprezintă fundația sportului. Flotila de modele Suzuki Swift Sport, pilotată de echipaje precum Mihnea / Natalie Hanea, Dragoș Tuluc / Aurelian Hanea, Eduard / Annelise Bîrloiu, Rareș Dranca / Șerban Ivan, Timeo Domergue / Matthieu Belhacene și Luca Racoviță / Sebastian Barbu, alături de platformele autohtone Dacia Sandero și Logan (pilotate de Andrei Cărămidă, Ferencz Zoltan Vari, Alin Hărhată, Ilinca Baltagiu și Noris Coriu), demonstrează că raliurile din România oferă rute de progresie clare și competitive. Pentru acești piloți ce nu beneficiază de sute de cai putere sub capotă, lupta disperată este pentru păstrarea inerției cinetice pe virajele de viteză medie pe probe, iar orice greșeală se plătește scump.
Un element de nostalgie și mecanică brută este adus de concurenții din Campionatul Național de Raliuri pentru Automobile Istorice (CNRI). Aici, modele legendare, restaurate impecabil, precum VW Golf 1 (Andrei Agapian), Opel Kadett C Rallye 2.0E (István Veress), VW Polo (Lóránd László) sau Lada / Vaz 217 (Márk Kulcs) se vor întrece sfidând tehnologia. Pentru acești pasionați pur sânge, pilotajul este complet analogic, complet lipsit de asistența servo a direcției sau a ABS-ului modern. Abordarea urcărilor, dar mai ales a coborârilor tehnice de pe Lueta la volanul unor șasiuri cu arhitectură din anii ’70 și ’80 necesită nu doar curaj, ci o cunoaștere intimă a dinamicii mașinii la limită.
Concluzie
Ediția a 34-a a Raliului Harghitei este pe deplin pregătită să redefinească limitele spectacolului în motorsportul românesc. Este un eveniment la capătul căruia fiecare apex tăiat la milimetru pe o muchie de șanț, fiecare zonă de frânare abordată târziu și fiecare alegere asumată în privința presiunii anvelopelor pe asfalt va fi documentată și analizată de ingineri. Echipajele sunt gata să ofere fanilor o lecție deschisă, magistrală, despre fizica dinamică la limită și despre curajul absolut al ființei umane în fața cronometrului necruțător. Așteptările comunității autohtone de profil sunt deja la un nivel paroxistic. Urmează Raliul Harghitei 2026, în acest weekend. Let’s Go!
Atenție, ca notă de final – Eu scriu aceste articole din pură plăcere și pasiune pentru disciplina de rally și motorsportul românesc. Am avut câteva surse de ajutor și inspirație, care au fost : Documentele și Articolele din partea FRAS.ro + Paginilor de web și Facebook ale Harghita Rally, EWRC, TVR Info , Fan Rally, MediaFax.
Despre autor
