Felipe Nasr, Nick Tandy și Laurens Vanthoor au câștigat cursa de 12 ore de la Sebring, a doua rundă a Campionatului Nord-American de anduranță IMSA Sportscar în 2025, completând un 1-2 pentru Porsche Penske Motorsport.
De asemenea, Nick Tandy a devenit al 10-lea pilot care a câștigat „tripla coroană a anduranței” prin victoria la cursa de 12 ore de la Sebring, în urma istoricului său „ Endurance Grand Slam” obținut prin victoria de la Rolex 24(Daytona).
Tandy a câștigat, anul acesta, celelalte două curse ce aparțin „triplei coroane a curselor de anduranță”, la aproape 10 ani după ce a câștigat Le Mans cu echipa de uzină Porsche, la fosta clasa LMP1. Anterior, el a câștigat cursa de 12 ore de la Sebring de trei ori la categoria GTLM până la obținerea victoriei generale alături de coechipierii săi de la Porsche Penske #7, Felipe Nasr și Laurens Vanthoor.
GTP (Le Mans Daytona Hybrid – Grand Touring Prototype)
Dries Vanthoor a pornit cu BMW-ul #24 RLL din pole position, dar a primit foarte repede o penalizare de tip drive through pentru o încălcare a procedurii de start. Cu Porsche-urile de uzină pe locurile al doilea și al treilea, după ce Mathieu Jaminet a trecut de Acura #60 MSR a lui Tom Blomqvist la scurt timp după start, au fost promovați pe primele două poziții – ceea ce, în mod ironic, a fost modul în care aveau să termine – cu Blomqvist al treilea.
În timp ce D. Vanthoor a coborât în mijlocul plutonului de LMP2-uri după ce a ispășit penalizarea, Nasr era acum lider în fața lui Jaminet.
Deși brazilianul a reușit să obțină o mică diferență față de coechipierul său, aceasta a fost de doar 1,5 secunde în momentul în care a fost anunțat a doua neutralizare în doar prima oră de cursă.
Prima neutralizare fusese anunțată după doar câteva minute de la start, însă, pentru a recupera două mașini LMP2, Oreca #18 Era Motorsport pilotată de Tobi Lutke și Oreca #88 AF Corse pilotată de Luis Perez Companc, care au intrat împreună în bariere în virajul 3.
A doua neutralizare a fost cauzată de Ricky Taylor, cu Cadillac-ul Wayne Taylor Racing V-Series.R #10, care a intrat în contact cu Ferrari-ul Triarsi 296 GT3 #023 pilotat de Charles Scardina. Ferrari-ul a fost răsucit ,a ieșit de pe pistă și a lovit barierele violent .
Singurele echipaje care nu intraseră la boxe în timpul neutralizării erau Porsche-urile și Acura-urile din frunte , intrând la boxe câteva tururi mai târziu și pierzând poziția pe pistă, deoarece toate mașinile fuseseră grupate în spatele mașinii de siguranță. Ulterior s-a dovedit că o greșeală comisă de comisarii cursei a făcut ca linia boxelor să nu aibă semaforul verde atunci când prototipurile au trecut în primul tur din perioada de neutralizare pe lângă ea, deși s-au deschis câteva momente mai târziu pentru mașinile din spatele lor. Astfel, din cauza aceasta, toate cele patru echipaje mențioante au ajuns la jumătatea clasamentului GTP.
La restart, Lamborghini-ul SC63 #63 pilotat de Romain Grosjean a condus, dar nu pentru mult timp din cauza unei greșeli prostești. Astfel, Jack Aitken, cu Cadillac-ul #31, a preluat conducerea, Louis Deletraz, cu Cadillac-ul #40 WTR, fiind al doilea, iar Renger van der Zande, cu Acura-ul #93, al treilea.
Nasr a urcat rapid pe locul patru, dar nu a durat mult până când a fost anunțat o altă neutralizare. Lutke, cu prototipul P2 al Era #18, având un accident violent în Sunset Bend.
Imediat după restart a fost anunțată o altă neutralizare, de data aceasta pentru mașina Oreca LMP2 #99 AO Racing a lui PJ Hyett (Alias „Spike”), care a avut un accident în virajul 1. GTP-urile au intrat la boxe în acea perioadă, după două ore de cursă, Frederik Vesti conducând acum Cadillac-ul #31, Alex Palou fiind al doilea în Acura #93, iar Laurens Vanthoor preluând locul lui Felipe Nasr în Porsche-ul #6.
Vesti, un debutant în cursele de anduranță aflat la prima sa participare competițională la Sebring, s-a apărat admirabil de triplul campion Indycar Palou și de veteranul Porsche Laurens Vanthoor. Danezul a condus cursa menținând o mică distanță față de prototipurile din spate pentru următoarea oră și jumătate.
După, Earl Bamber l-a înlocuit pe Vesti la volan, dar, așa cum se întâmplă frecvent la Sebring, a fost solicitat al cincilea FCY al cursei, după puțin de cinci ore. De data aceasta a fost un GTP cu probleme – Brendon Hartley, accident similar cu Lutke în Sunset Bend. Restul GTP-urilor au intrat la boxe, iar Colin Braun cu Acura #60 a depășit Cadillac-ul la boxe după pit-stop și a preluat conducerea, cu Tandy în Porschele #7 pe locul trei.
Braun a păstrat conducerea pentru o scurtă perioadă de timp după restart, dar Bamber l-a depășit rapid și a preluat-o înapoi, cu puțin timp înainte de sfârșitul celei de-a cincea ore. Braun a revenit apoi în fruntea plutonului, iar Yelloly, în Acura #93, a ajuns pe locul doi, după ce l-a depășit mai devreme pe compatriotul său Tandy. Tandy era acum al treilea în spatele lui Yelloly, la aproape patru secunde de Bamber și la două de Yelloly.
Așa a rămas ordinea până la următoarea oprire la boxe, când Tandy i-a predat din nou scaunul lui Nasr. Van der Zande, care îl înlocuise pe Yelloly în Acura #93, a primit apoi o penalizare pentru o infracțiune la pitstop, ceea ce l-a coborât pe locul șase și l-a promovat pe Nasr pe locul doi.
Nasr a redus treptat diferența de șase secunde față de Bamber și, aproape la jumătatea cursei, l-a depășit pentru a prelua conducerea.
În următoarele trei ore, ordinea s-a păstrat la fel, cu Porsche-ul #7 în frunte și Caddilac-ul Wheelen #31 în urmărirea sa. Bamber a fost înlocuit de Aitken la jumătatea celei de-a șasea ore, dar britanico-coreeanul nu a reușit să-l prindă pe Nasr în față, care și-a mărit treptat avansul de la șase secunde la 12 până la sfârșitul orei.
În spatele celor doi se afla prototipul Porsche #6, inițial cu Jaminet la volan, iar apoi francezul predând comenzile lui Kevin Estre. Atacul celor Acura și BMW pentru conducerea cursei a dispărut rapid, cu Robin Frijns de abia al patrulea la bordul BMW-ului #25 și Scott Dixon al cincilea la bordul BMW-ului #60.
Laurens Vanthoor conducea la jumătatea celei de-a șaptea ore, iar Aitken reducea diferența la puțin peste două secunde în timp ce soarele începea să apună în Florida.
Ulterior, Vanthoor a reacționat după ce Aitken redusese din ecart și a mărit din nou diferența, până la opt secunde la sfârșitul orei, cu patru ore rămase de parcurs din cursă.
Următoarea neutralizare, a șasea din cursă, a venit după ce Astonul Martin Valkyrie THOR #23 a derapat la Sunset Bend. Ross Gunn, aflat la volan a reușit să pornească din nou. La reluarea cursei, mai rămăseseră mai puțin de trei ore de parcurs.
Vesti conducea acum în fața lui Tandy, după ce preluase conducerea la opririle la boxe din timpul neutralizării. Tandy l-a depășit și a devenit lider timp de un tur, dar Vesti a revenit spectaculos la conducere și a reușit să mărească diferența, care era scurtă, dar ușor de gestionat, la două secunde, pe fondul traficului constant și mai lent din sectorul ce împrejura vechiului aerodrom.
Aproape de începutul celei de-a 10-a ore de cursă Tandy l-a depășit pe Vesti. Danezul a intrat la boxe la scurt timp după aceea, pentru a fi înlocuit de Earl Bamber. Cu toate acestea, Mathieu Jaminet a depășit Cadillac-ul în virajul 7, consolidând 1-2-ul Porsche.
Totuși, aici avea să intre în joc strălucirea strategiei Porsche. Echipa lui Roger Penske și-a dat seama mai devreme că va trebui să economisească combustibil, cu ambele mașini, sau riscau să fie nevoiți să facă un splash and dash(pitstop doar pentru carburant) în plus în ultima oră. Astfel, piloții au fost instruiți să facă asta, păstrând în același timp poziția pe pistă. Așa au făcut, eliminând necesitatea unei opriri finale, făcând ultimele opriri din cursă cu puțin sub o oră înainte de final.
Cu toate acestea, Cadillac #31 și echipa Action Express au ales o strategie diferită, care a necesitat o oprirec adițională pentru alimentare aproape de finalul cursei. Bamber a intrat la boxe în timpul ultimei neutralizări, iar echipa a realimentat mașina până la final și a montat și cauciucuri noi. Robin Frijns în BMW-ul #25 RLL a făcut și el același lucru.
De asemenea, Acura #93, cu Meyer Shank Racing, a urmat exemplu Porsche Penske și astfel, urcase pe locul trei în detrimentul lui Bamber și Frijns.
Bamber și Frijns au ieșit de la boxe pe locurile cinci și șase, în spatele Porsche-ului Proton nr. 5 al lui Neel Jani de pe locul patru, care de asemenea nu oprise. Bamber l-a depășit pe Jani cu 12 minute înainte de final, dar Frijns a primit locul cinci când Jani, care trebuia să alimenteze cu combustibil, a intrat la boxe cu doar câteva minute înainte de final, coborând pe locul șase.
Și așa s-a terminat cursa, Nasrfiind cel care a trecut linia de sosire primul, la 2,2 secunde în fața coechipierului său Mathieu Jaminet în Porsche #6. Nick Yelloly a fost al treilea cu Acura #93, în timp ce Bamber a ocupat locul patru. Frijns a fost al cincilea, iar Jani ultima mașină din turul întâi, pe locul șase.
LMP2
La clasa LMP2, echipajul #43 Inter Europol Oreca format din Tom Dillmann, Jeremy Clarke și Bijoy Garg a obținut victoria, învingând după o luptă aprigă, de-a lungul cursei, cu echipajele #8 Tower Motorsport Oreca, #11 TDS Racing Oreca și #04 Crowdstrike by APR Oreca. Malthe Jakobsen, pilot de uzină Peugeot în Campionatul Mondial de Anduranță FIA, a decis soarta cursei după ce a făcut o eroare aproape impardonabilă și a lovit o mașină GT3(D) la sfârșitul cursei, cu doar 10 minute rămase. Din cauza penalizării, danezul și echipajul său Crowdstrike Racing by Algarve Pro Racing #04 a terminat pe locul al șaselea.
Al doilea în spatele lui Dillmann, care a trecut linia de sosire primul cu LMP2-ul #43 Inter Europol, a fost Sebastien Bourdais în #8 Tower Motorsports. Cei doi s-au luptat din greu pe tot parcursul cursei, conducând pentru perioade semnificative, dar în cele din urmă Bourdais nu l-a putut depăși pe Dillmann, terminând la puțin peste o secundă în spatele conaționalului său.
Pe locul al treilea s-a clasat Mikkel Jensen în prototipul TDS Oreca #11. Steven Thomas a pornit din pole position, dar pe parcursul cursei nu a avut ritmul necesar pentru a se lupta pentru victorie, alături de Jensen și coechipierul lui Thomas, Hunter McElrea. Jensen a trecut linia de sosire la patru secunde și jumătate în spatele lui Dillmann, chiar și cu un ritm excelent în ultima parte a cursei.
GTD Pro
Cursa de 12 Ore de la Sebring din 2025 a oferit o luptă spectaculoasă în clasa GTD Pro, culminând cu o victorie dramatică pentru Porsche 911 GT3.R al echipei AO Racing, cunoscut sub numele de „Rexy”. Echipajul format din Laurin Heinrich, Klaus Bachler și Alessio Picariello a executat o strategie aproape perfectă pentru a obține victoria.
Ferrari 296 GT3 #81 al Dragonspeed, pilotat de Albert Costa, a condus plutonul GTD Pro la start, reușind să reziste presiunii timpurii exercitate de Heinrich în Porschele #77 AO Racing. Primele tururi au fost extrem de disputate, dar curate, cu multiple echipaje demonstrându-și punctele forte în diferite sectoare ale circuitului.
BMW M4 GT3 EVO #1 al echipei Paul Miller Racing, condus de Neil Verhagen, a avut un început dificil, pierzând poziții importante, de la P2 la P6. Cu toate acestea, echipa a demonstrat o capacitate remarcabilă de revenire, recâștigând treptat teren pe parcursul cursei.
Momentul decisiv al cursei a venit în urma unei secvențe bine sincronizate de opriri la boxe. AO Racing a efectuat opriri precise, menținând ‘Rexy’ în lupta pentru victorie. Managementul excelent al pneurilor și eficiența consumului de combustibil, lucru la care AO Racing mereu a excelat, au fost factori cruciali pentru performanța echipei.
O luptă aprigă s-a desfășurat între Porschele AO #77 și BMW-ul PMR #1 pe parcursul cursei, ambele mașini schimbând pozițiile într-un duel tensionat atât pe circuit, cât și la boxe. Schimburile strategice de piloți și execuția perfectă a echipei AO Racing le-au permis să rămână în frunte.
Odată cu lăsarea serii peste Sebring, intensitatea cursei a crescut. Heinrich a reușit să efectueze o depășire decisivă asupra BMW-ului #48 Paul Miller Racing, pilotat de Max Hesse, în ultimele două ore de cursă. O neutralizare târzie a amenințat să modifice clasamentul, dar Heinrich și-a menținut poziția, rezistând presiunii exercitate de Hesse.
Cu un ultim stint impecabil, Heinrich a trecut linia de sosire primul , asigurând prima victorie majoră în cursele de anduranță pentru AO Racing în IMSA. „Rexy” a încheiat cursa cu un avans de 4,371 secunde față de BMW.
GTD
Clasa GTD a oferit acțiune neîntreruptă, cu Mercedes-AMG GT3 Evo #57 al Winward Racing, pilotat de Philip Ellis, Russell Ward și Indy Dontje, obținând victoria.
Ferrari 296 GT3 #21 al AF Corse, pilotat de Alessandro Pier Guidi, a luat un start puternic, dar a fost lovit de ghinion când Pier Guidi a suferit o defecțiune la frâne în virajul 10 după nici o oră de cursă. Oprirea neprogramată la boxe pentru reparații a costat echipa timp prețios și a modificat ordinea fruntașă.
Între timp, BMW-ul #1 Paul Miller Racing, care a întâmpinat dificultăți în clasa GTD Pro, a avut un parcurs remarcabil în GTD, menținându-se constant în lupta pentru podium.
În ultimele minute ale cursei, Ellis, aflat la volanul Mercedes-ului #57 Winward Racing, s-a angajat într-o luptă intensă cu Lexus-ul RC F GT3 #12 Vasser Sullivan, pilotat de Jack Hawksworth. Cu mai puțin de 15 minute rămase, Ellis a efectuat o depășire îndrăzneață, făcând un ușor contact în virajul 5 – o manevră clasică ‘bump-and-run’, mai des întâlnită în cursele NASCAR decât în competițiile GT de anduranță. Această confruntare a evidențiat stilul agresiv, dar corect, specific competițiilor americane.
Rezultatele Cursei (prin IMSA)
Surse Inspirație (Pe lângă vizionare personală) : Daily Sports Car, Motorsport, Only Endurance, Race Xpress NL, Motorsport Week
