Dupa ce pilotul australian Oscar Piastri si-a consolidat pozitia de lider datorita victoriei spectaculoase in cadrul Marelui Premiu al Spaniei, Campionatul Mondial de Formula 1 ne da intalnire intr-un nou weekend de curse in Canada, in a zecea etapa.
Când oamenii se gândesc la Formula 1 în Canada, imediat le vine în minte anul 2011. Cursa care va rămâne mult timp în memorie ca cel mai lung Mare Premiu din istoria F1 și una în care Jenson Button a intrat de șase ori la boxe și era ultimul cu 32 de tururi înainte de final, dar a luptat genial pentru a reveni și a câștiga, depășindu-l pe Sebastian Vettel în ultimul tur al cursei.
Informatii generale
- Nume circuit: Circuit Gilles-Villeneuve
- Prima editie: 1967
- Lungime circuit: 4.361 km (14 turns)
- Lungimea cursei: 305.270 km
- Recordul de timp pe tur în cursă: 1:13.078 (Valtteri Bottas, Mercedes F1 W10, 2019)
- Numar de tururi: 70
- Zone DRS: 3
- Câştigători cu plecare din pole position: 35.48% (11 din 31 de curse)
- Cele mai multe victorii (piloți): Michael Schumacher (7) – (’94, ’97, ’98, 2000, 2002 – 2004); la egalitate cu Lewis Hamilton (7) – 2007 (prima victorie a carierei în F1), 2010, 2012, 2015, 2016, 2017, 2019
- Cele mai multe victorii (echipe): Ferrari – 14 ( 1963, 1964, 1970, 1978, 1983, 1985, 1995, 1997, 1998, 2000, 2002, 2003, 2004, 2018)
- Uzura pneurilor: medie
- Nivelul de apăsare la sol recomandat în configurația monopostului: mediu spre ridicat
- Rezultatul din 2024:
| 1 | Max Verstappen | 1:45:47.927 |
| 2 | Lando Norris | +3.879 |
| 3 | George Russell | +4.317 |
Istoria Canadei in lumea Motorsportului
Evenimentul a fost organizat pentru prima dată ca parte a Campionatului Mondial de Formula 1 în 1967. Mosport Park a fost ales ca locație. Circuitul din Ontario a alternat cu Circuit Mont-Tremblant din Quebec, unde Marele Premiu al Canadei a avut loc în 1968 și 1970. Mont-Tremblant, situat la nord-vest de Montreal, semăna foarte mult cu Mosport Park prin faptul că era un circuit spectaculos, cu diferențe semnificative de nivel și foarte solicitant. Prima cursă de campionat a fost câștigată de Jack Brabham, cu coechipierul său neozeelandez Denny Hulme completând o dublă.
Prima cursa de Formula 1 la Montréal
Marele Premiu al Canadei din 1978 a fost prima cursă desfășurată pe Circuitul Ile Notre-Dame din Montreal. Spre deosebire de zilele noastre, a fost ultima cursă a sezonului.
Intr-o zi rece și mohorâtă, pe 8 octombrie 1978, cu doar 5 grade Celsius în aer, Gilles Villeneuve a reușit să obțină o victorie memorabilă in Canada, la volanul unui Ferrari. Odată ce a preluat a doua poziție de la Jody Scheckter (Wolf-Ford), a început urmărirea lui Jarier, care se afla confortabil pe prima poziție.
Jarier a fost forțat să abandoneze din cauza unei probleme la presiunea uleiului, punând capăt, din păcate, șanselor sale de a obține o primă victorie în F1. Acest lucru i-a adus avantaje lui Villeneuve, care a preluat conducerea cursei. A abandonat cursa si englezul James Hunt, în ultima sa cursă pentru echipa McLaren, după un accident.
Pentru el, această victorie, deși părea o simplă formalitate în ultimele tururi, a fost extrem de tensionată. Așa cum a declarat el însuși, „Acele ultime tururi au fost o tortură. Auzeam tot felul de zgomote de la mașină. Și nu mi-a plăcut deloc, pentru că a trebuit să pilotez ca o femeie bătrână, să schimb la 10.000 de rotații pe minut și să nu rup nimic”.
Cursa de la Canada: scena primelor succese ale piloților
Cursa de la Montreal a reprezentat și scena unor prime succese ale carierei pentru anumiți piloți. Pe lângă Gilles Villeneuve și Hamilton, Jean Alesi (1995), Robert Kubica (2008) și Daniel Ricciardo (2014) au obținut primele victorii ale carierei în F1, aici. La Kubica, acest succes a fost unul singular (la doar un an după accidentul înfiorător pe care l-a avut tot aici).
O victorie impresionantă din cariera a fost realizată de Ralf Schumacher, fratele lui Michael Schumacher. După ce a debutat de la Imola, reușește sa câștige prima sa cursa la Canada, urmat de fratele sau, pe locul 2. A reprezentat primul 1-2 din istoria Formulei 1 realizat de 2 frați.
Cea mai lungă cursa din istorie, in Canada
Marele Premiu al Canadei din 2011 a intrat în istorie ca cea mai lungă cursă de Formula 1 de până acum. Furtunile puternice au întârziat cursa ore în șir.
Britanicul Jenson Button a reușit o performanță uluitoare aici, in Canada: Plecând de pe ultima poziție după restartul din turul 41, Button a recuperat spectaculos și l-a ajuns din urmă pe liderul german Sebastian Vettel. L-a forțat pe Vettel să facă o greșeală, l-a depășit pe pilotul Red Bull, iar britanicul a obținut victoria într-o cursă pe care a descris-o ca fiind „cea mai bună cursă a mea dintotdeauna”.
„Everything went wrong – until I won!”
Jenson Button
„Zidul Campionilor”
Principalul punct de atracție al circuitului este „Zidul Campionilor” (ultimul viraj al turului de circuit)
Timp de mulți ani, bannerul amplasat la ieșirea din Virajul 14 de pe Circuitul Gilles Villeneuve din Canada proclama cu veselie „Bienvenue au Québec” – bine ați venit în Quebec. Sursa foto: McLaren
De ce se numește așa? Pentru că, în 1999, trei campioni mondiali au lovit acest zid (Michael Schumacher, Damon Hill și Jacques Villeneuve). Ulterior, încă doi campioni mondiali (Jenson Button și Sebastian Vettel) au fost protagoniștii unor accdiente în această zonă.
Mulți piloți celebri au lovit Zidul Campionilor. Printre aceștia se numără: Derek Warwick (o ieșire spectaculoasă cu Arrows-ul său în 1988), Alex Wurz (1997), Ralf Schumacher & Ricardo Zonta (1999), Rubens Barrichello (in calificările pentru cursa din 2001), Nick Heidfeld (tot in 2001), Juan Pablo Montoya (2006), Kamui Kobayashi (un accident în primul tur în 2010), Sebastian Vettel (o ieșire în decor în antrenamentele libere din 2011), Bruno Senna & Pastor Maldonado (2012), Carlos Sainz (2016), si, cel mai recent, Kevin Magnussen (2019).
Extra-facts
- Până in 1981, cursa a avut loc toamna. Din cauza temperaturilor scăzute (la ediția din 1978 au fost și fulgi de zăpadă), cursa a fost mutată vara.
- Acest circuit i-a încheiat (cel puțin parțial), cariera competitivă a lui Oliver Panis (în 1997). La acel moment, Panis (câștigător la Monaco, în 1996, în celebra cursă în care 3 monoposturi au ajuns la finish) era unul dintre cei mai bine cotați piloți din F1.
- În 2019, în urma unei greșeli în virajul 3, Sebastian Vettel a pierdut victoria într-o manieră controversată în fața lui Lewis Hamilton (primind o penalizare de 5 secunde).
Vettel preluând conducerea la startul Marelui Premiu al Canadei din 2018. A câștigat cursa după ce a condus fiecare tur și i-a luat lui Hamilton conducerea în campionat. Sursa foto: MaxF1.net
Modificari semnificative ale circuitului din Canada
Circuitul de la Montreal a suferit câteva modificări (5 la număr, pe parcursul istoriei) în ceea ce privește layout-ul / configurația:
- 1979: La scurt timp după inaugurarea sa în 1978, circuitul a suferit primele modificări pentru a-l face mai rapid.
- 1982: Circuitul a fost redenumit în onoarea lui Gilles Villeneuve, după tragicul său deces. O schimbare simbolica, de-al onora pe cel care a adus prima victorie la Montréal.
- 1987: O dispută între sponsori a dus la o pauză în calendar, timp în care circuitul a beneficiat de modernizări semnificative. Au fost construite noi facilități la boxe, iar zona dinaintea acului de păr a fost „netezită” pentru a crea o linie dreaptă de boxe mai lungă. Aceasta a implicat o nouă șicană înaintea noilor boxe, care a fost ulterior încetinită din motive de siguranță.
- 1994-1995: În urma preocupărilor crescute privind siguranța după decesul lui Ayrton Senna, a fost inserată o șicană temporară înainte de virajele Casino, folosind asfaltul ieșirii vechii intrări la boxe.
- Acul de păr de la virajul 10 a fost mutat mai în spate, spre șicana virajelor 8-9.
- Zidul Campionilor a fost mutat mai în spate și a fost adăugat un zid de anvelope de cauciuc pentru a absorbi mai bine impacturile.
Raportul Pirelli pentru weekend-ul de la Canada
Pentru a treia oară în acest sezon, cel mai moale trio de compoziții de pneuri va fi prezent pe circuit. C6 va fi în uz, alături de C5 ca Medium și C4 ca Hard.
În acest weekend, echipele și piloții vor putea folosi din plin informațiile și datele adunate la cele două apariții anterioare ale compusului C6. Circuitul Gilles Villeneuve este o pistă unde forțele laterale exercitate asupra pneurilor sunt de la medii la scăzute. Forțele longitudinale sunt mai severe, deși nu deosebit de ridicate. Suprafața pistei este foarte netedă și nu este niciodată folosită pentru curse în afara weekendului Marelui Premiu. Graining-ul, în special în timpul antrenamentelor libere de vineri, ar putea apărea, dar pe măsură ce pista se „cauciucă” treptat, nu ar trebui să fie un factor. Timpii pe tur scad foarte rapid, nu doar de la o zi la alta, ci și în timpul fiecărei sesiuni.
Programul Marelui Premiu al Canadei 2025
Vineri, 13 iunie 2025:
Prima sesiune de antrenamente libere: 20:30-21:30
Sambata, 14 iunie 2025:
A doua sesiune de antrenamente libere: 00:00-01:00
A treia sesiune de antrenamente libere: 19:30-20:30
Calificari: 23:00-00:00
Duminica, 15 iunie 2025:
Cursa: 21:00
Surse de inspirație: F1, SkySports, Montrealgrandprix, RacingNews365, Motorsport Guides, F1 Destinations, Race Fans, Motorsport Magazine, McLaren, GrandPrix247.
Despre autor
